off blog

Vuieşte presa online de accidentul de maşină.

Eram cu gândul la retrospectiva Richard Serra de la SFMOMA, la copilul nostru care mâine va merge la grădiniţă (prima zi), la sinuzita cu care m-am ales de vreo două zile, la lucrările Măriucăi, la probabilitatea de a-mi face în sfârşit un cont de facebook, la Rodica şi la „nimic pe gratis”, la momentul în care voi fi obligată să conduc din nou.

M-a şocat vestea. Mă uit rar la televizor şi atunci e pe „mute”, să nu trezesc copilul. Dar ştiu cine este Şerban Huidu. Şi nu-l invidiez pentru ce i s-a întâmplat azi. Mi se pare de-o tristeţe uluitoare tot momentul. Şi revin fără să vreau la „nimic pe gratis”.

Nu mă refer la pedepse divine pentru că n-am date. Ci la expiratul proverb „paza bună trece primejdia rea”. Zi-mi că-s femeiuşcă, old fashioned, lacrimogenă, pătimaşă, cicălitoare. Nu-i nimic, eu te trag de mânecă şi-ţi spun că prefer: –  să fac semne şoferilor/stabilesc contact vizual când trec strada cu căruciorul sau tricicleta,

–  să nu ne angajăm în depăşiri riscante pentru că nu e nici o grabă,

– să nu sărim suta de km pentru că nimic nu-i mai urgent decât viaţa,

– să nu-mi las copilul să zburde nici în parc pentru că sunt biciclişti care nu se uită,

– să…

– să

Se moare în jur cu nemiluita. Stupid şi trist. Nu te poţi opune.

Doar că poţi încerca să ocoleşti/amâni momentul.

Cât ţine de tine.

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: