chestiuni, situaţii confuze

Mă sună o fostă colegă din facultate.

– Uau! Ce bine-ţi merge, am auzit că ai şi o agenţie de imobiliare.

– ?  Ăăăă.. nu, nu-i a mea.

– E a soţului tău.

– Scuze, n-am răspuns bine, nu, nu avem aşa ceva. Suntem tot cum ne ştii…

– Dar cum, că te-am căutat pe net şi am văzut că te ocupi cu mai multe. Ai şi cont de facebook, las’ că te adaug să văd şi eu poze cu ăla mic.

– Măh , fii atentă, n-am de nici unele. Nu-s eu. Ce are legătură cu pictura, grafica de carte, da. Las’ că mă uit, sunt curioasă.

– ….

– Heiiiii,  stai! Pe facebook să nu mă cauţi, n-am cont. Şi nici nu cred c-o să-mi fac. Dacă-mi voi face, va fi strict pentru lucrări. Iar ăla mic n-apare decât la noi acasă şi la creşă.

Restul discuţiei nu prezintă interes, am vorbit despre ce mai fac restul colegilor.

_____________________________

Nu fac parte din echipa de hostess din Bucureşti, nu vând şi nu închiriez apartamente & stuff, nu sunt din Buzău şi nici pe Neogen unde o Georgiana se descrie ca fiind:  ” romantica sunt o fire sensibila,poate prea incapatanata,imi place natura” , Netlog, Infomariaj, Bestjobs ş.a.m.d.

Nu-s acolo, nu-s eu aia.

Mă întreb cum ar fi fost să am numele Maria Popescu. Ştii, un fel de John Smith.