„uită-te la mine!”

Ai fost vreodată desenat de un copil cu autism? Vrei să ştii câte mâini, câte picioare şi câte nasuri ai în realitatea lui? Vrei să ştii de ce mărul este pătrat? Vino luni, de la 18,00 la Art Galeria de pe Pietonal ca să te bucuri şi să te miri de frumuseţea lumilor diferite în care trăim. Arată că îţi pasă, adu o luminiţă şi ajută-ne să facem cu ea cât mai multe desenele luminoase. Muzica va fi asigurată de tânărul şi talentatul Bogdan Armenean.

Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism „Micul Prinţ” Bistriţa, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria Bistriţa şi alţi prieteni organizează luni, 2 aprilie, de la orele 18,00, expoziţia „Uită-te la mine!”, cu desene ale copiilor au tulburări din spectrul autist din Judeţul Bistriţa-Năsăud. Expoziţia marchează Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului.

Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ Bistriţa

cea mai frumoasă călătorie

Ceasul electronic din cabină arată 23:04, cu cifre roșii. Mecanicul de locomotivă deschide pe furiș o cutie de lapte praf Nan 2. Laptele praf este pentru bebeluși. Se combină diferite substanțe și rezultă un substitut chimic pentru laptele matern, deși nu îl poate înlocui. Bebelușii stau nouă luni în burtica mamei lor și acolo nu-i doare nimic.

Locomotiva este un vehicul motor de cale ferată cu sursă de energie proprie sau străină pentru producerea forței de tracțiune necesară la remorcare. Locomotiva în care mă aflu funcționează cu electricitate și face un zgomot asemănător cu cel făcut de o mie de aspiratoare pornite deodată.

Mecanicul ascunde sub scaun cutia de lapte praf și se uită îngrijorat în jur. Niciodată în față, unde fulgi grași de zăpadă apar brusc din întuneric și, în aceeași secundă, dispar lipiți de geamul locomotivei. Inutilă atîta precauție, dacă mă întrebați pe mine. Oricum aproape nimeni nu urcă aici și, chiar dacă mecanicul își face milă și acceptă din când în când cîte un pasager clandestin, acesta se simte atît de stînjenit și de neliniștit încît ultima lui grijă este să se întrebe de ce

klimt -150 de ani

Deși ziua lui va fi abia pe 14 iulie, evenimentele prilejuite de sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Gustav Klimt sînt în plină desfășurare la Viena. Zece muzee au vernisat deja expoziții urmărind diferite aspecte ale creației artistului.

Din 24 mai pînă la sfîrșitul lui august, la Neue Galerie, în New York, Klimt va fi sărbătorit printr-o expoziție ce va cuprinde cele mai noi achiziții ale galeriei, incluzînd fotografii inedite ale artistului, fie în atelier, fie alături de partenera sa, designerul de modă Emilie Flöge, cea cu care își petrecea vacanța de vară în zona Attersee din Austria. Cea mai importantă lucrare ce va fi expusă este portretul

lucrarea de azi: „i have dreamed in german” – gehard demetz

 2009, wood, 172 x 71 x 58 cm

foto

imagini atelier

o mai veche ambiţie, să  (-mi) adun imagini din atelierele pictorilor/sculptorilor pe care i-am căutat, i-am studiat şi le-am citit jurnalele de atelier

nu sunt toţi, dar când vor fi?

Braque

ea e mama mea

In urmă cu câţiva ani, un domn pe care-l apreciam pe atunci, mi-a ţinut o întreagă prelegere despre ”comunista zi de 8 martie”. Domnul, fiind un fel de guru local, m-a făcut să-mi pun întrebări, dar nu prea multe. Dacă eram de acord cu el în „toate cele plastice”, continuam să-l ascult şi „în cele lumeşti”. Mi-am sunat mama, i-am spus că este o zi ca oricare alta şi e momentul să renunţăm la formalităţi. Desigur, mama n-a reacţionat şi ziua s-a desfăşurat firesc, fără flori şi fără felicitări. De ce „desigur”? Pentru că mama m-a ascultat de fiecare dată. Am sunat-o nervoasă, am sunat-o plângând, am sunat-o fericită, am sunat-o să-i spun că m-am săturat de tot, să-i spun că vreau să fac o expoziţie personală, că vreau să mă mut, că vreau să-mi facă tartă cu fructe, că sunt dezamăgită, că sunt… Nu-mi amintesc să-mi fi spus vreodată că n-are timp să mă asculte sau că nu sunt la înălţimea aşteptărilor ei. Orice decizie am luat a fost îmbrăţişată şi de către ea. N-a intervenit vreodata, drept dovadă stau anii petrecuţi prin şcoli de artă. Cum nu şi-ar vedea mama pruncul economist sau măcar arhitect? Pictură? Dacă-i spui unei mame că

Retrospectivă Lucian Pintilie la MoMA

Începînd de azi şi pînă pe 12 martie, filmele lui Lucian Pintilie sînt sărbătorite la New York în cadrul unei retrospective ce va include proiecţii ale filmelor regizorului român, precum şi prezentarea unui interviu de 17 minute cu acesta.

Lista filmelor ( preluată de aici):

– Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003)

– Reconstituirea (1968)

– Duminica la ora 6 (1965)

– De ce trag clopotele, Mitică? (1979)

– Balanţa (1991)

– Un été inoubliable (1992)

– Prea tîrziu (1996)

– După-amiaza unui torţionar (2000)

– Tertium non datur (2006)

– Paviljon VI (1973)

– Terminus Paradis (1998)

 

Mi-aş putea paria salariul de bugetar pe o lună că ştirea asta nu va fi prea prezentă la noi în presă. Noroc cu pagina de arte din New York Times