şi aici şi acolo/ şi în cer şi pe pământ

Azi gândindu-mă la ea: nu stă, nu se odihneşte. Nu ştii niciodată unde e exact şi nici ce oră e în locul unde se află. Cu atât mai puţin dacă e pe pământ sau în aer. Când ajungi în faţa fotografiilor ei îţi dai seama că ţi-ai făcut griji inutil, ea e oricum peste tot, alegându-şi lumina potrivită.

Ea e M ă r i u c a  C o v r i g

Născută în 1954, la Râpa de Jos, jud. Mureş

din 2009 membră UAP Cluj – Napoca

armando marino

Căutam imagini „post Sandy” din zona 99 Commercial Street,  Brooklyn – aici e zona artei newyorkeze. Ateliere inundate, maldăre de lucrări distruse, artiştii reîntorşi după potop sunt depăşiţi de grozăvia lăsată în urmă de către furtună.  Rachel Beach (sculptor) uitâdu-se în jur:  „e ca moartea”  – atelierul ei a fost distrus în întregime, aici se aflau mare parte din lucrările strânse de-a lungul anilor.  Aşa am dat de Armando Marino.,  expus acum în 532gallery  – (galeria e deocamdată închisă din cauza uraganului) – artist newyorkez, născut în Cuba.

Lucrarea de mai sus, „The House of Colors” mi se pare profetică. Îmi pare ca şi varianta salvatoare a întregului dezastru  – o casă din culori, din materiale (materialităţi) adunate în timp, din stări şi bucăţi din trecut. Nu asta înseamnă casa, cuibul? Sună utopic, dar eu în continuare caut răspunsuri la întrebarea-mi: „nu aş putea oare să-mi pictez casa?”

„The House of Colors” face parte din expoziţia „The Waste Land”.