Parcul Municipiului Bistrița. Vineri. Pe la prînz. Cinci eleve de la liceul de arte își țin aici ora de atelier. Fiecare și-a ales cîte un copac și îl schițează pe colile A0, adresînd din când în când cîte o întrebare tehnică profesorului. Prima linie, primul cuvînt, prima frază, întotdeauna cele mai grele.
La cîţiva pași distanţă, pe o altă bancă, trei băieţi și o fată fumează un joint. Deși au aceleași vîrste ca și fetele de la arte, dispoziţia sufletească și nivelul sonor al conversaţiei sînt total diferite.
„- O să mă fac profesor!
– Cine are încredere să îţi dea copiii pe mînă, dacă tu faci droguri?” zice fata într-un acces de sinceritate, ușor explicabil prin cîteva teorii neurochimice.
Urmează hăhăiala previzibilă, iar eu recapitulez studiile plicticoase privind Citește în continuare
Artification | blog de pus în ramă 